CSS Craiova (1991-1996), Școala de fotbal Gică Popescu (1996-2000), Univ. Craiova (2001, 2002-2003), Rocar București (2001-2002), Rapid (2004), FC Național (2005)
Campion cu Rapid (2003), Cupa României (2002) si Supercupa României (2002, 2003) cu Rapid
jocuri
goluri
Divizia A
84
27
La Rapid
84
27
2004/2005
20
14
2005/2006
7
2
Selecții internațional A
4
0
Mihai Mugurel BUGA
Data nasterii:
16.12.1977
Locul:
Brașov
Inaltime:
1,77 m
Greutate:
69 kg
Post:
Atacant
Detalii
Debut:
23.04.1997 / Farul FC Brașov 1-0
Cariera:
FC Brașov (1987-2004), Rapid (2000, 2005)
Performanta:
participare în cupele europene cu FC Brașov
jocuri
goluri
Divizia A
162
43
La Rapid
26
5
2004/2005
29
8
2005/2006
8
1
Si acum antrnorii"cei care au adus in acest an2005/2006 echipa pe culmile victoriei":
Razvan LUCESCU
Data nasterii:
17.02.1969
Locul:
Bucuresti
Post:
Antrenor principal
Detalii
Cariera jucator:
Sportul Studențesc (1984-1992), Crema/Italia amatori (1992-1993), Sportul Studențesc (1993-1996), FC Național (1996-1997), Sportul Studențesc (1997-1998), FC Național (1998-1999), FC Brașov (2000), Rapid (2000-2001), FCM Bacău (2001)
Cariera antrenor:
FC Brașov (2004) Din iunie 2004, antrenor principal la Rapid.
În sezonul 2002-2003, a fost vicepreședinte al clubului, având o contribuție importantă la cucerirea titlului de campioni
Marian RADA
Data nasterii:
14.05.1960
Locul:
București
Post:
Antrenor secund
Detalii
Cariera Jucator:
Autobuzul București (1981-1983), Rapid (1983-1986), Univ. Craiova (1986-1987), Rapid (1988-1990)
Cariera Antrenor:
secund Rapid (1994-1995, 1997-1999, 2000-2004), Centrul de copii și juniori Rapid (2004) A fost director sportiv (1995-1997) și director general al clubului (1999-2000)
Marian IONIȚĂ
Data nasterii:
07.04.1956
Locul:
București
Post:
Antrenor secund
Detalii
Cariera Jucator:
Rapid (1968-1981), Corvinul (1981-1994)
Cariera Antrenor:
secund Corvinul (1994-1997), secund Rapid (1997-2003; revenit în iulie 2004), secund Al Hilal (2003-2004)
Mihai STOICA
Data nasterii:
05.08.1962
Locul:
Bucuresti
Post:
Director tehnic
Detalii
Cariera jucator:
fost internațional de juniori și de tineret, a jucat la Progresul București (1972-1978, 1981-1987, 1992, 1993), Luceafărul (1978-1981), Dinamo (1987, 1990 event campionat-Cupă), U Cluj (1988-1989), Rapid (1988, 1993), FC Argeș (1989), Aris Limassol (1990-1991) și Sportul Studențesc (1991-1992)
Cariera antrenor:
Callatis Mangalia (principal/1995), Juventus București (principal/1996, 1998-1999 promovare în Divizia B), Rocar (principal/1998), Electromagnetica (principal/1996-1998, 2000-2001 promovare în Divizia B, 2001-2002), FC Național (secund/1999-2000), Litex Loveci (2000), Fulgerul Bragadiru (principal/2001), Ankaragucu (secund/2002), Armenia (secund echipa națională și Pyunik Erevan, principal echipa națională de tineret și selecționata Under 17/2003-2004), Rapid II (principal/2004-2005)
Acum va prezentam clasamentul actual al Divizei A"Burger":
Jiul Petrosani
0
-
2
Gloria Bistriţa
FC Naţional
1
-
0
FCM Bacău
FC Argeş Piteşti
0
-
1
Steaua Bucureşti
FC Vaslui
0
-
1
Rapid Bucureşti
Sportul Studenţesc
1
-
1
CFR Cluj
Pandurii Tg. Jiu
1
-
2
Farul Constanţa
Oţelul Galaţi
1
-
4
Dinamo Bucureşti
Poli Timişoara
3
-
0
Poli Iaşi
FC Vaslui 0 - 1 Rapid Bucureşti
Si acum urmeaza performantele acestei echipe in CUPA UEFA:
CUPA UEFA RUNDA A_2_A
Rapid Bucureşti
2
-
0
Rennes
Shakhtar
1
-
0
PAOK Salonic
Rennes
0
-
2
Stuttgart
Stuttgart
0
-
2
Shakhtar
Rapid Bucureşti 2 - 0 Rennes
ETAPA A_3_A:
Shakhtar
0
-
1
Rapid Bucureşti
PAOK Salonic
1
-
2
Stuttgart
Shakhtar 0 - 1 Rapid Bucureşti
ETAPA A_4_A:
Rapid Bucureşti
1
-
0
PAOK Salonic
Rennes
0
-
1
Shakhtar
Rapid Bucureşti 1 - 0 PAOK Salonic
ETAPA A_5_A
Stuttgart
2
-
1
Rapid Bucureşti
PAOK Salonic
5
-
1
Rennes
Stuttgart 2 - 1 Rapid Bucureşti
Si acum clasamentul din cupa UEFA:
j
v
e
i
golaveraj
puncte
1.
Rapid Bucureşti
4
3
0
1
5
-
2
9
2.
Shakhtar
4
3
0
1
4
-
1
9
3.
Stuttgart
4
3
0
1
6
-
4
9
4.
PAOK Salonic
4
1
0
3
6
-
5
3
5.
Rennes
4
0
0
4
1
-
10
0
Foarte frumos arata acest clasament locul 1 pt RAPID .
Acum va voi prezenta Conducerea echipei Rapid Bucuresti:
Situata la marginea orasului, pe malul Lacului Straulesti, departe de agitatia Bucurestiului, Baza Pro Rapid este locul ideal de refacere si antrenament.
Inaugurata la finele anului 1997, este cea mai moderna baza de pregatire din Romania.
A fost ridicata din temelii, aratand ca si in Romania se poate construi un complex la asemenea standarde. Este dotata cu trei terenuri de antrenament iluminate de o instalatie de nocturna.
Dispune, de asemenea, de un mini-hotel destinat sportivilor, restaurant si teren de agrement cu iesire catre Lacul Straulesti. Tot aici se afla si birourile conducerii, in aripa noua data in folosinta la mijlocul anului 2000.
Pentru mentinerea in cea mai buna forma a sportivilor, exista o sauna si sali de forta.
In fapt, este locul unde se desfasoara partea nevazuta de pregatire a performantelor clubului. Totusi, suporterii au si ei acces, periodic, atunci cand sunt anuntate antrenamente cu public.
Baza Pro-Rapid este situata pe Aleea Laminorului , la capatul Bd-ului Bucurestii Noi Mijloace de transport [pentru statia Laromet]: Troleibuz 97 (intoarce la statia Clabucet); tramvaiele 20 si 31 (circula pe Bd. Ion Mihalache si Bucurestii Noi) , toate trei fac legatura cu statia de metrou 1 Mai ; autobuz 112 (dinspre Pipera si Floreasca). Din afara Bucurestiului puteti folosi liniile 304 si 460 (dinspre Buftea) .
Cred ca vati saturat de toate aceste povesti care au devenit realitate:P
Acum a venit timpul sa va prezint istoricul clubului Rapid Bucuresti:
In 1923 s-a nascut o legenda
Despre Rapid s-au scris carti insufletite de condeiul magic al celor mai straluciti gazetari, s-a facut risipa de metafore. Dar, intotdeauna, spiritul sau a fost cel mai bine descris de constatarile suporterilor insisi:
In 1923 S-A NASCUT O LEGENDA
Clubul s-a nascut din pasiunea catorva muncitori ceferisti pentru sportul privit atunci cu uimire de cei mai multi. Iar aceasta pasiune a fost suficienta pentru a-l tine in viata opt decenii. Se cunosc chiar si numele parintilor spirituali ai echipei. Intr-o zi de septembrie, in toamna lui 1923, maistrul Teofil Covaci si strungarii Grigore Grigoriu si Geza Ginzer, de la atelierele Grivita, semnau actul de fuziune intre "Atelierele" si "Excelsior" Numele pe care l-au ales a fost firesc, Rapid. Culoarea visinie a fost aleasa pentru echipament, chiar de sotia lui Grigoriu, avand sa devina, in timp simbolul giulestenilor si al unei iubiri fara seaman.
Dar echipa nu ar fi fost aceeasi fara Giulesti. Din 1932, meciurile si antrenamentele au inceput sa se desfasoare sub Podul Grant. Arena a fost gata abia in 1939, cu ambitia de a reproduce la o scara mai mica stadionul "tunarilor" lui Arsenal. Era timpul sa isi faca aparitia si celebra galerie a Rapidului.
Clubul a evoluat, in timp, si sub alte denumiri, dar, lucru sugestiv, toate aveau o unica semnificatie, fie ca se numeau "Locomotiva", "CFR" sau, in fine, "Rapid"
Spiritul Rapidului
Rapid a inceput destul de repede sa exercite o fascinatie asupra publicului. Chiar si adversarii simteau ca e "ceva" deosebit in legatura cu aceasta echipa. Se vedea din ardoarea cu care se luptau in fiecare meci impotriva "feroviarilor"
Pentru cei crescuti in suieratul locomotivelor din Calea Grivitei, Rapid reprezenta esenta sportivitatii. Posibilitatea de a se simti invingatori in fata unui adversar mai puternic. O evadare dintr-un trai deloc usor, la fiecare sfarsit de saptamana, si o raza de speranta.
Cu timpul, insa, oameni de toate conditiile au inceput "sa se simta giulesteni". Rapid a devenit, de atunci echipa cu cei mai multi simpatizanti din randul vedetelor si artistilor, oameni ce au iubit sincer spiritul alb-visiniu.
Era si greu sa nu fii atras de arena de sub Podul Grant, cand pe ea evoluau nume de legenda ca Baratki, Ionica Bogdan, Bazil Marian, Ozon, sau Fanica Filote.
Era vremea cand pe Giulesti se inventa fotbalul spectacol. O reteta care s-a dovedit de succes in Cupa Romaniei, competitia predilecta a clubului, si care avea sa-i aduca pe alb-visinii chiar in finala Cupei Europei Centrale in 1940, nedisputata din cauza razboiului. Dar marele vis al Giulestiului, cucerirea campionatului, s-a implinit abia in 1967, cu Valentin Stanescu la carma si cu jucatorii Raducanu, Lupescu, Motroc, Dan Coe, Greavu, Dinu, Jamaischi, Nasturescu, Neagu, Codreanu, Nichi Dumitriu Trofee cucerite de Rapid
Finalista a Cupei Europei Centrale (1940) - nedisputata din cauza razboiului
Cupa Balcanica (1964/1965, 1965/1966)
Performanţe interne:
- trei titluri de campioană a României: 1967,1999 şi 2003 - de 13 ori vicecampioană a României: 1937, 1938, 1940, 1941, 1949, 1950, 1964, 1965, 1966, 1970, 1971, 1998 şi 2000 - alte şase clasări pe podium (locul 3): 1948, 1961, 1968, 1996, 2002 şi 2004 - 11 Cupe ale României: 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975, 1998 şi 2002 - trei Supercupe ale României: 1999, 2002 şi 2003 - câştigătoare a Cupei Basarabiei (1942), un campionat naţional nerecunoscut însă oficial - câştigătoare a Cupei Primăverii (1957), altă întrecere la nivel naţional, nerecunoscută oficial, menită să înlesnească trecerea de la un sistem competiţional (primăvară-toamnă) la altul (toamnă-primăvară) - câştigătoare a Cupei Ligii (1994)
Performanţe externe:
- prima echipă românească ajunsă în finala unei competiţii europene inter-cluburi: Cupa Europei Centrale (1940 finala cu Ferencvaros Budapesta nu s-a mai disputat din cauza războiului) - câştigătoare, de două ori, a Cupei Balcanice inter-cluburi: 1964 şi 1965 - o participare în Cupa Campionilor Europeni: 1967 - două participări în Liga Campionilor: 1999 şi 2003 - trei participări în Cupa Cupelor: 1972, 1975 şi 1998 - opt participări în Cupa UEFA: 1968, 1969, 1971, 1993, 1994, 2000, 2001 şi 2002 - cinci participări în Cupa Intertoto: 1989, 1991, 1992, 1993 şi 1997
Jucatori reprezentativi:
Portari: Francisc Theimler (1932-1935), Petrică Rădulescu (1936-1941), Robert Sadowski (1940-1947), Valentin Stănescu (1946-1952), Gheorghe Dungu (1950-1962), Augustin Todor (1958-1963), Răducan Necula (1965-1975), Marian Ioniţă (1973-1981), Ion Manu (1976-1987), Leontin Toader (1984-1995), Bogdan Lobonţ (1997-1999), Emilian Dolha (2000-2004)
Fundaşi: Nicolae Roşculeţ (1932-1939), Remus Ghiuriţan (1941-1948), Ştefan Asbiceanu (1942-1948), Alexandru Apolzan (1946-1949), Nicolae Cristescu (1949-1957), Ilie Greavu (1957-1971), Ion Motroc (1960-1969), Dan Coe (1962-1971), Nicolae Lupescu (1963-1972), Ion Pop (1967-1978), Alexandru Boc (1971-1973), Florin Marin (1972-1976), Bratu Pârvu (1976-1984), Gheorghe Cârstea (1984-1993), Ioan Bacoş (1984-1989), Adrian Matei (1987-1989, 1994-1997), Nicolae Stanciu (1989-2002), Romulus Bealcu (1991-1996), Ştefan Nanu (1996-1999), Mircea Rednic (1997-2000), Adrian Iencsi (1997-2004)
Mijlocaşi: Ştefan Wetzer II (1931-1940), Vintilă Cossini (1932-1941), Alexandru Cuedan (1933-1939), Gheorghe Răşinaru (1935-1944), Ion Costea (1936-1946), Ladislau Raffinsky (1936-1939), Iosif Lengheriu (1936-1946), Ion Langa (1955-1965), Nicolae Georgescu (1957-1968), Constantin Dinu (1961-1973), Constantin Jamaischi (1963-1968), Iordan Anghelescu (1968-1976), Marin Stelian (1969-1978), Ion Dumitru (1967-1972), Ion Ion (1979-1986), Ştefan Popa (1980-1988), Marian Rada (1983-1990), Ion Goanţă (1984-1993), Florin Constantinovici (1989-1997), Iulian Chiriţă (1992-1996), Dănuţ Lupu (1997-2000), Constantin Schumacher (1998-2002), Ioan Ovidiu Sabău (1998-2003), Marius Măldărăşanu (1998-2004)
Atacanţi: Attila (1932-1936), Ştefan Barbu II (1933-1938), Ioachim Moldoveanu (1935-1948), Ştefan Auer (1936-1941), Ionică Bogdan (1936-1946), Iuliu Baratky (1937-1945), Dănuţ Gavrilescu (1938-1946), Radu Florian (1939-1947), Wilim Sipoş (1939-1942), Ştefan Filote (1942-1957), Ion Lungu (1944-1954), Ion Mihăilescu (1945-1951), Bazil Marian (1946-1954), Vasile Copil (1956-1961), Titus Ozon (1959-1964), Ion Ionescu (1960-1968), Teofil Codreanu (1961-1973), Viorel Kraus (1961-1967), Constantin Năsturescu (1962-1974), Emil Dumitriu II (1963-1968, 1972-1974), Alexandru Neagu (1965-1978), Nicolae Manea (1972-1987), Florin Cojocaru (1977-1984), Fănel Ţâră (1984-1995), Marius Şumudică (1996-2002), Daniel Pancu (1996-2002), Ioan Viorel Ganea (1999), Constantin Barbu (1999-2000)
Linie de clasament all-time în prima divizie la finele editiei 2004/2005
Editii
Meciuri
Victorii
Egaluri
Înfrângeri
Golaveraj
Puncte
57
1598
718
357
523
2531-1966
1993
Si acum cate ceva despre stdionuldin Giulesti de sup Podul Grant
Stadionul "Giulesti-Valentin Stanescu" - 19.100 locuri Adresa: Calea Giulesti, nr. 18, Bucuresti, tel/fax: 021/2203125
Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de «Potcoava» Giuleştiului. Dar, până la apariţia acesteia, la şase ani de la debutul «alb-vişiniilor» în Divizia A (1932), echipa s-a tot plimbat pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR Bucureşti a primit vizita marii echipe a Ripensiei.
Istoria «Giuleştiului» începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor consemna ştirea conform căreia «CFR Bucureşti începe construirea unui teren pe Şoseaua Giuleşti». Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1 iunie, iar suprafaţa de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime şi 65 m lăţime şi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai târziu, adică în mai 1935, acelaşi ziar menţiona că «se speră ca în toamnă CFR să joace pe Giuleşti, teren care va fi deocamdată doar împrejmuit». Mai pe româneşte, încă nu se prevedea construcţia tribunelor.
Cu toate acestea, la sfârşitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria anunţa că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că nu se poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei! Câteva zile mai târziu, se acorda, în sfârşit, autorizaţia de construcţie. Iar în aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, acelaşi an, că va avea gazon şi va putea aduna 25.000 de spectatori. Se modificaseră puţin şi dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se avansa chiar şi o dată de inaugurare: 14 august 1936.
Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. «Potcoava», proiectată şi construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociaţiei sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosinţă pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, Prinţul Mihai «Mare Voievod de Alba Iulia», Prinţul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalţi demnitari, personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, reprezentanţi străini, care asistaseră şi la serbarea naţională de pe 8 iunie 1939, şi neumeroşi delegaţi ai căilor ferate europene.
La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare, iar sub tribune existau circa 60 de loje petru oficiali. «Potcoava» era considerată atunci «arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă» din ţară.
«Potcoava» a devenit amintire pe la jumătatea anilor 80, când a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena poate primi 19.100 de oameni, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic.
Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei arene. Echipa s-a mutat pe «Naţional», lăsând cale liberă pentru lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecinţă, pe 14 noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România. Stadionul a intrat, de asemenea, într-un amplu proces de refacere. S-au început mărirea şi modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecţie, cu un material plastic transparent (şi rezistent), care asigură şi o vizibilitate excelentă, dar şi o protecţie pe măsură.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
CAM ASTA A FOST TOT CE AM PUTUT SA VA SPUN DESPRE FC RAPID BUCURESTI MOMENTAN DACA VRETI SA CONTINUI ASTEPT MSG VOASTRE PE ADRESA ASTA DE MESSENGER cornea_sergiuciprian@yahoo.com va multumesc.
astept sugestiile voastrepe aceasta adresa .
SITE CREAT DE LARGO4ADREEA SAU CUM MA MAI STITI LARGO WINCH VA MULTUMESC!!
Daniel Niculae
Vali Badoi
Karamian
Marius Maldarasanu'
GEORGE COPOS
DINU GHEORGHE
ROBERTO VERDES
CRISTIAN COSTACHE
CONSTANTIN ZOTTA
ALEXANDRU NICULESCU
VIOREL CAUC
